Nicușor Dan, Gabriela Firea și Sebastian Burduja, candidați la Primăria Capitalei, au răspuns la zece întrebări ale inițiatorilor Platformei de mediu pentru București și Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde, pe cele mai importante zece teme de mediu ale Bucureștiului. Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media Întrebările se bazează pe priorităților strategice din „Pactul de mediu pentru un oraș bun de trăit”, lansat către candidați pe 28 mai de către Platforma de mediu pentru București și Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde. Documentul scoate în evidență zece direcții de acțiune și soluții punctuale pentru un București mai verde, mai respirabil și cu o calitate a vieții mai bună pentru locuitorii săi. De asemenea, Pactul de mediu pentru un oraș bun de trăit a fost semnat de către toți cei trei intervievați, iar prevederile sale asumate în programele lor electorale, pentru următorii 4 ani. Cristian Popescu Piedone a fost, de asemenea, contactat pentru asumarea pactului și realizarea unui interviu, dar a ales să nu dea curs invitației. Răspunsurile candidaților au fost filmate și publicate într-un video de către Centrul pentru politici durabile Ecopolis. Inițiatorii Pactului au publicat și analiza programelor lor electorale din perspectiva măsurilor deja propuse de aceștia pentru un oraș bun de trăit. De asemenea, a fost luat în considerare și programul lui Cristian Popescu Piedone. În ceea ce privește problema traficului, ca principală sursă a poluării din București, candidații au fost întrebați: „Care sunt primele trei măsuri pe care le veți lua pentru reducerea poluării provenite din trafic?”. Gabriela Firea (PSD): „În primul rând, continuarea achiziției de autobuze prietenoase cu mediul, pe lângă cele 400 de autobuze Euro 6 pe care le-am achiziționat în mandat, de asemenea 130 autobuze hibrid și 100 electrice, plus procedurile la cheie pentru 100 de tramvaie și 100 de troleibuze. Pe de altă parte, mizez foarte mult pe parcările de tip Park&Ride la intrarea în oraș. De asemenea, benzile unice de circulație și autobuzul școlar este un proiect foarte important, pe care l-am lansat în Sectoarele 1, 3 și 6. Din păcate, acest proiect a fost închis. Și, de asemenea, extinderea liniei de metrou, pentru că s-a demonstrat că în capitalele europene, unde există o rețea sustenabilă de metrou, traficul s-a mutat din cel rutier în cel subteran”. Sebastian Burduja (PNL): „În primul rând, trebuie să avem o strategie clară. Acesta este Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD). Ca să fie un plan corect, el trebuie să se bazeze pe date origine – destinație, ca să știm exact unde se mișcă bucureștenii în fiecare zi. După ce avem acest PMUD, și de fapt și în paralel trebuie să facem următoarele lucruri: în primul rând cât mai multe zone pietonale, unde oamenii să se miște în voie, să-și plimbe copiii, să existe viață așa cum vedem pe Calea Victoriei în fiecare weekend. Sunt importante zone din Centrul istoric, extinderea etapa a II-a înspre Cartierul Evreiesc, Cartierul Armenesc, zona dintre Bulevardul Elisabeta, Calea Victoriei și Splai, unde se pot pietonaliza foarte multe străzi. De asemenea, pentru piste pentru biciclete trebuie să fim extrem de ambițioși. Avem undeva la 10 milioane de euro la Ministerul Mediului din 2015. Bucureștiul n-a reușit să-i acceseze până acum. E timpul să facem cât de mulți kilometri putem pentru bicicliști...Primărie Generală în parteneriat cu primăriile de Sector, deci nu doar marile bulevarde, străzile pe unde trece transportul în comun, care sunt la Primăria Generală, dar și străzi secundare, traseu de la...mă rog...Primăria Generală în parteneriat cu primăriile de sector să asigurăm o mobilitate cât mai bună pentru bicicliști și foarte rapid benzi dedicate pentru transportul public și cât mai mult transport public verde și, nu în ultimul rând, să ducem cât mai mult trafic în subteran, fără să încurajăm bucureștenii să-și ia mașina personală, dar să asigurăm totuși un flux, pentru că nu toți bucureștenii pot lua transportul public sau să ajungă cu bicicleta acolo unde își doresc”. Nicușor Dan (independent susținut de ADU): „Sunt lucruri pe care le-am început deja. A durat mai mult decât ne propuneam noi. Eu cred foarte mult în transportul public. Deja avem contractele semnate pentru 50 de kilometri modernizare linie de tramvai. Asta înseamnă că pe porțiunile comune o să poată să circule și autobuzele pe ele. Avem, de asemenea, studiu de oportunitate făcut pentru 250 de tramvaie. Asta va stimula oamenii să folosească tramvaiul, pentru că cele vechi nu au aer condiționat, de exemplu, și asta este un impediment. Al treilea, la fel, suntem în întârziere față de ce visam noi acum 4 ani, dar avem studiul de fezabilitate pentru semaforizare inteligentă și cu etape de predare 4 luni, 6 luni, 12 luni, 18 luni și imediat după o să facem achiziția publică pentru materiale, deci între un an și jumătate și 3 ani și jumătate de acum o să avem 550 de intersecții conectate cu serverul central”. Lista celor 10 întrebări: 1.Pentru o viață sănătoasă în capitală, legislația națională prevede un minimum de 26 de metri pătrați pentru fiecare locuitor. Bucureștiul are, în prezent, doar aproximativ 9 metri pătrați. Cum putem ajunge la 26 de metri pătrați de spațiu verde pentru fiecare bucureștean în următorii 4 ani și astfel să respectăm și legea? 2.Principala sursă a poluării din București este traficul auto. Care sunt primele trei măsuri pe care le veți lua pentru reducerea poluării provenite din trafic? 3.Este posibil să avem transport public 100% nepoluant în următorii patru ani? Enumerati trei măsuri pe care le veți implementa pentru a atinge acest deziderat. 4.La capitolul reciclare, România este pe ultimul loc în UE, iar vina se pasează de 30 de ani între primăria generală, primăriile de sector și, mai nou, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale în Municipiul București. Când vom închide ghenele aferente blocurilor și ce măsuri veți lua pentru a colecta separat în mod eficient, evitând astfel depozitarea deșeurilor reciclabile la groapa de gunoi? 5.La nivelul Bucureștiului sunt identificate aproximativ 500 de hectare care ar putea fi utilizate pentru susținerea infrastructurii verzi - albastre a orașului. Care sunt zonele naturale urbane pe care le veți proteja și amenaja pentru bucureșteni în următorii patru ani? Cu ce instituții sau organizații veți colabora pentru a le administra? 6.Reabilitarea cursului Dâmboviței nu mai poate fi amânată din cauza problemelor structurale ale cuvei de beton și vine la pachet cu o serie de decizii importante pe teme urbanistice și de gestionare a traficului. Care este viziunea dumneavoastră pentru reabilitarea cursului râului și cum veți obține sprijinul politic pentru a o pune în practică? 7.Bucureștiul se confruntă deja cu fenomenul insulei de căldură, iar administrația sa explorează prea puține direcții pentru combaterea lui. Disconfortul termic poate conduce la grave probleme de sănătate. Enumerați trei soluții pe care le veți promova în următorul mandat pentru atenuarea și adaptarea la efectele schimbărilor climatice. 8.Vă rugăm, spuneți-ne ce reprezintă pentru dumneavoastră Centura Verde București- Ilfov și enumerați trei motive pentru care Bucureștiul are nevoie de o centură verde. 9.„Dacă nu avem date, nu avem nici probleme”, aceasta pare că este deviza României atunci când vorbim despre multe dintre problemele de mediu. Ce vă propuneți să faceți în următorii patru ani pentru colectarea de astfel de date și prezentarea lor transparentă și în timp util, pentru informarea corectă a cetățenilor? 10.În Parlamentul României se discută revizuirea Legii spațiilor verzi și adoptarea Codului Urbanismului, unul dintre subiectele fierbinți fiind spațiile verzi aflate în proprietate privată. Cum veți asigura protejarea spațiilor verzi din București, indiferent de regimul lor de proprietate?