O analiză a CIA publicată miercuri critică modul în care agenția a ajuns la concluzia că Rusia a încercat să influențeze alegerile din 2016 în favoarea lui Donald Trump, dar consideră că concluzia generală a fost corectă, transmite Politico. Conform analizei solicitate de directorul CIA, John Ratcliffe, evaluarea inițială, care a fost condamnată de Trump și de aliații săi, a fost realizată prea rapid și a implicat excesiv liderii agenției de informații. Cu toate acestea, analiza nu a pus sub semnul întrebării concluziile evaluării, constatând că aceasta a prezentat o „aderență puternică la standardele de activitate” și că „rigoarea analitică a acesteia a depășit-o pe cea a majorității evaluărilor făcute de comunitatea de informații”. Analiza de opt pagini este cel mai recent episod dintr-o lungă serie privind campania de influență rusă despre care oficialii americani au afirmat că a urmărit să o prejudicieze pe Hilary Clinton și să îl ajute pe Trump în alegerile pe care acesta le-a câștigat în cele din urmă la limită, într-o răsturnare de situație politică care încă se resimte. Analiza a pus sub semnul întrebării încrederea ridicată a CIA și FBI în evaluarea conform căreia președintele rus Vladimir Putin „a aspirat” să îl ajute pe Trump, observând că aceasta s-a bazat pe o singură sursă și nu pe multiplele surse care ar susține de obicei o astfel de concluzie. Aceasta nu a luat în discuție evaluările lor conform cărora Putin încerca să afecteze șansele lui Clinton. Analiza a menționat că nu a contestat „calitatea și credibilitatea” unui raport CIA care a fost utilizat pentru a fundamenta evaluarea de înaltă încredere. „Șefii agenției de la acea vreme au creat un mediu încărcat politic care a declanșat un proces analitic atipic în jurul unei probleme esențiale pentru democrația noastră”, a declarat Ratcliffe într-un comunicat de presă miercuri. „Sub supravegherea mea, mă angajez să mă asigur că analiștii noștri au capacitatea de a furniza evaluări sincere, lipsite de influență politică”. Cu toate acestea, analiza a confirmat în mare măsură evaluarea din 2016 - și mulți foști oficiali americani implicați în producerea acesteia au considerat-o un vot de încredere în munca lor. „Oamenii s-au întrebat dacă pot avea încredere în analizele Comunității de informații, având în vedere mediul politizat”, a declarat Beth Sanner, fost director adjunct al serviciilor naționale de informații pentru integrarea misiunilor. „Aceasta este o întrebare corectă și nu ar trebui să existe o limită de timp pentru a o pune. Dar acest raport sugerează că răspunsul, pentru moment, rămâne da”. Recenziile analizelor făcute de serviciile de informații nu sunt neobișnuite, au declarat foști analiști CIA. „Analizele după acțiune sunt foarte normale”, mai ales dacă se referă la ceva foarte mediatizat sau controversat, a declarat Emily Harding, fost analist CIA. „Problemele care sunt evidențiate în acest raport sunt, de asemenea, extrem de normale”, a declarat Harding, în prezent director al programului Intelligence, National Security and Technology de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale. „Este un lux atunci când un analist nu are un cadru temporal comprimat”. Deși astfel de analize nu sunt neobișnuite, este rar ca ele să fie făcute publice. „Singurul motiv pentru care ai face acest lucru public este din motive politice”, a declarat un fost analist CIA căruia i s-a acordat anonimatul. O analiză a evaluării din 2017 nu a fost efectuată până astăzi deoarece „a fost prea sensibilă din punct de vedere politic”, se arată în documentul CIA. După publicarea analizei, Ratcliffe a postat pe X o caracterizare a raportului care părea să devieze de la concluziile acestuia. „Toată lumea poate vedea acum adevărul: Brennan, Clapper și Comey au manipulat serviciile de informații și au redus la tăcere profesioniștii de carieră - totul pentru a-l afecta pe Trump”, a scris el într-o postare. Într-o a doua, el a spus că evaluarea din 2016 a fost produsă într-un proces care a fost „atipic și corupt”. Investigațiile privind acțiunile Kremlinului de a influența alegerile prezidențiale din 2016 și contactele campaniei Trump cu oficiali ruși au dominat mare parte din primul mandat al președintelui. Ancheta unui consilier special condusă de fostul director al FBI, Robert Mueller, nu a găsit nicio dovadă că campania Trump ar fi încercat să colaboreze cu aceste acțiuni. Trump și aliații săi s-au revoltat mult timp împotriva investigațiilor, calificându-le drept vânătoare de vrăjitoare motivată politic. Președintele l-a atacat în mod regulat pe fostul director al CIA, John Brennan, care a condus agenția în timp ce aceasta investiga demersurile de interferență ale Moscovei, revocându-i autorizația de securitate în 2018, într-un aparent act de răzbunare. Brennan nu a răspuns la o cerere de comentarii pentru acest articol. Un punct critic major pentru Trump și alți contestatari ai raportului a fost includerea dosarului Steele în anexa evaluării comunității de informații din 2016 - un raport nefondat și acum în mare parte dezmințit, care sugera că Trump a avut legături extinse cu rușii. Într-o analiză aprofundată a evaluării din 2016, efectuată ca parte a investigației de amploare privind Rusia, Comisia pentru serviciile de informații a Senatului nu a constatat, în 2020, nicio „problemă semnificativă de tehnică analitică” cu privire la activitatea agențiilor de spionaj americane. Comisia de supraveghere, care era condusă la momentul respectiv de senatorul republican Richard Burr (R-NC.), a acordat, de asemenea, „atenție suplimentară” evaluării conform căreia Putin „aspira” să îl ajute pe Trump. CIA și FBI aveau „încredere ridicată” că Putin aspira să îl ajute pe Trump, în timp ce NSA avea doar o încredere „moderată” în această concluzie. Versiunea publică a evaluării din 2017 face referire la toate aceste aprecieri. La rândul său, grupul senatorial a concluzionat că dezacordul agențiilor a fost „rezonabil, transparent și dezbătut în mod deschis”. Cel de-al patrulea volum al analizei lor, care s-a întins pe mai mult de 150 de pagini, a mai afirmat că toți martorii intervievați de comisie nu au văzut „nicio încercare sau presiune de a politiza concluziile”.