„Nu trebuie să uităm că democrația costă”. De ce a ajuns statul să cheltuie peste 200 de milioane de lei după alegerile din 2025
Inapoi

„Nu trebuie să uităm că democrația costă”. De ce a ajuns statul să cheltuie peste 200 de milioane de lei după alegerile din 2025

Postat pe 17 Jul 2025

Update cu 1 săptămână în urmă

Timp de citire: 14 minute

Articol scris de: Maria Popescu

Image Description
Nationale
Statul român cheltuie sute de milioane de lei pentru a finanța campaniile electorale. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care oricărui competitor - fie el partid sau candidat independent - care trece de 3% la o rundă de alegeri i se decontează cheltuielile făcute în timpul campaniei. Doar pentru alegerile prezidențiale din 2025, bugetul statului ar trebui să susțină rambursarea a peste 200 de milioane de lei. Parlamentarii au recurs la acest mecanism în anul 2015 pentru a „rupe partidele politice” de finanțările ilegale. „Nu e o Lege perfectă, dar principiul e corect”, a subliniat, pentru Digi24.ro, cel care a coordonat schimbarea Legii în așa fel încât să permită rambursarea cheltuielilor electorale. Într-un răspuns pentru Digi24.ro, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a precizat că patru candidați la alegerile prezidențiale din anul 2025 au cerut rambursarea a 228 de milioane de lei din banii cheltuiți în timpul campaniei. Este vorba de: CITEȘTE ȘI: Statul trebuie să ramburseze peste 200 de milioane de lei după prezidențiale. Câți bani solicită Simion, Dan, Ponta și Antonescu Digi24.ro a stat de vorbă cu Septimius Pârvu, reprezentant al Expert Forum, organizație specializată, printre altele, în procese electorale, dar și cu cel care a coordonat schimbarea Legii în 2015, în așa fel încât să permită rambursarea cheltuielilor electorale, fostul deputat liberal Mihai Voicu, pentru a înțelege de ce statul rambursează cheltuieli electorale. În anul 2015 au fost făcute mai multe modificări la Legile care reglementează partidele politice și modul de finanțare a campaniilor electorale. Atunci a fost introdusă rambursarea cheltuielilor electorale pentru partidele sau candidații care trec de pragul de 3% în alegeri. „La acel moment, a fost o propunere venită dinspre AEP, bazată pe modelul polonez, și exista un anumit consens, chiar și din societatea civilă. Era o discuție, fără să fie ceva concret, o presiune pe a rupe partidele politice de finanțările care veneau din anumite zone, puteau exista anumite solicitări, ca recompensă pentru acele finanțări”, a amintit fostul deputat liberal Mihai Voicu contextul în care a fost introdusă, în anul 2015, rambursarea cheltuielilor electorale, pentru Digi24.ro. În trecut au existat numeroase controverse legate de sursele de finanțare la care apelau politicienii pentru a-și finanța campaniile electorale. Au existat și mai multe dosare penale care au vizat finanțarea ilegală a campaniilor electorale. Mihai Voicu a explicat că, în acei ani, parlamentarii au considerat că, pe de-o parte, cheltuielile electorale urmau să fie „verificate la sânge”, fiind o condiție a rambursării ca acestea să fie „eligibile”, dar și că în paralel cu rambursarea „s-au redus foarte mult lucrurile pe care le poți face” într-o campanie. „Înainte de această Lege era un festival - se dădeau geci, găleți, cizme, toate prostiile care nu aveau nicio legătură cu o campanie electorală care trebuie să aibă drept scop informarea publicului în vederea unei alegeri raționale. Am eliminat așa-zisele obiectele promoționale, care erau în multe cazuri mită electorală mascată, dar am pus limite”, a subliniat fostul deputat liberal pentru Digi24.ro. Legea din România a avut constant un prag maxim de cheltuieli pe care competitorii electorali îl pot face într-o campanie - adică limitele amintite de Mihai Voicu. Numai că acest prag maxim a fost constant legat de valoarea salariului minim brut pe țară. Așa s-a ajuns la situația în care, în anul 2025, când valoarea salariului minim brut pe țară este de 4.050 de lei, un candidat la prezidențiale să poată cheltui maximum 80 de milioane de lei. Dacă ajunge în turul al doilea, limita de cheltuieli crește cu încă jumătate (adică 10.000 înmulțit cu valoarea salariului minim brut pe țară), astfel că un candidat poate cheltui în total 120 de milioane de lei, iar dacă aceste cheltuieli sunt eligibile, statul îi decontează tot. Limitele de cheltuieli variază în funcție de tipul de alegeri. Dacă un candidat la Primăria Capitalei poate cheltui în 2025 maximum 40 de milioane de lei într-o campanie, un candidat la primăria unei comune poate plăti maximum 121 de mii de lei. Aceste limite sunt importante pentru că, după cum explică Septimius Pârvu, politicienii sunt tentați să aducă foarte mulți bani într-o campanie, „pentru că oricum îi iei înapoi de la stat”. Un calcul făcut de Europa Liberă arată că în anul 2024, când au avut loc alegeri parlamentare, europarlamentare, locale și prezidențiale, statul, prin Autoritatea Electorală Permanentă, a decontat cheltuieli electorale în valoare de aproximativ 650 de milioane, la care se adaugă și subvenția anuală primită de partide de la bugetul de stat, în valoare de peste 300 de milioane de lei. La acești bani se adaugă și cei pe care AEP îi are de rambursat pentru alegerile prezidențiale din 2025. De-a lungul timpului, statul a finanțat, în diverse forme, campaniile electorale. Între 2003 și 2006, de exemplu, statul dădea subvenție de la buget pentru campanie. Dacă partidele sau candidații independenți nu reușeau să atingă pragul electoral (10%), subvenția trebuia restituită. În 2006 s-a introdus subvenția anuală primită de partide de la stat, iar Legea le permitea acestora să o folosească și în campaniile electorale. Legea care vizează finanțarea partidelor și campaniilor electorale a fost modificată substanțial în anul 2015, când a apărut prima dată ideea ca statul să ramburseze cheltuielile din campaniile electorale, dar partidele nu mai puteau folosi subvenția primită de la stat pentru cheltuieli electorale. În 2019, însă, Guvernul condus atunci de Viorica Dăncilă a dat o Ordonanță de Urgență prin care le-a permis din nou partidelor să folosească subvenția anuală primită de la buget pentru a face cheltuieli electorale. Banii folosiți din subvenții nu se mai restituie. S-a ajuns în situația în care, după cum a explicat Septimius Pârvu, partidele nu mai cheltuie subvenția în campanie, ci apelează la împrumuturi sau donații, pentru că primesc rambursări. „Dacă tot avem subvenția, ar trebui să încurajezi cheltuiala din subvenții, deși acest lucru îi favorizează pe cei care trec pragul la parlamentare. Nu există soluția perfectă, dar dacă tot primesc sute de milioane în an electoral, să cheltuie subvenția, să nu mai apeleze la împrumuturi”, a adăugat reprezentantul Expert Forum. „Nu e o Lege perfectă”, a subliniat fostul deputat liberal Mihai Voicu pentru Digi24.ro, însă „principiul e cel corect”, a punctat acesta. Septimius Pârvu a menționat că e nevoie de „echilibru”. „Răsplătești competiția, dar nu dai absolut toți banii înapoi”, a adăugat reprezentantul Expert Forum. În opinia expertului consultat de Digi24.ro, limitele de cheltuieli maxime făcute de candidați în timpul campaniilor ar trebui să scadă, cel puțin în cazul candidaților la prezidențiale, iar în așa fel s-ar „reduce din problema sumelor mari, dar și din problema inegalității de resurse”. „Poate fi o idee mai bună să legi plafonarea de cheltuieli de altceva (n.r. Înafară de valoarea salariului minim brut pe țară). La prezidențiale, pot apărea niște sume șocante, zeci de milioane de euro. Nu acolo a fost ideea principală. Uitați-vă la locale, sunt partide mici care au încercat să candideze la consilii locale, la parlamentare”, a adăugat fostul deputat liberal Mihai Voicu. În același timp, reprezentantul Expert Forum consideră că pragul de 3% pentru decontarea cheltuielilor electorale „este prea mult”. „Acum, rambursezi cam tot, pentru că sunt foarte puțini care iau sub acest prag, la locale s-ar putea să fie puțin mai afectați. La parlamentare pragul pentru intrarea în Parlament e 5%. Cam toată lumea ia bani înapoi, ceea ce e foarte mult”, a precizat Septimius Pârvu. Mihai Voicu susține, însă, că pragul de 3% pentru decontare a fost introdus „intenționat” în anul 2015. „Pragul de rambursare e mai mic decât pragul de intrare în Parlament. E făcut intenționat pentru a da o șansă partidelor noi sau partidelor locale. Ok, nu ai făcut pragul, dar ai luat 3%, ceea ce pentru un partid înfiițat în urmă cu o lună poate fi un început, să îți dăm șansa să continui și la următorul ciclu electoral și să îți rambursăm cheltuielile de campanie”, a explicat fostul deputat liberal. Septimius Pârvu a mai precizat că e nevoie ca rambursarea sumelor cheltuite de candidați să fie reglementată pe categorii. „De exemplu, faza cu donațiile. Candidatul poate să nu ceară donațiile, dar la cum e legea acum, candidatul are dreptul să ceară tot. Trebuie reglementată pe tipul de sursă de finanțare, pentru că împrumutul e una, donația e alta”, a subliniat reprezentantul Expert Forum. În opinia fostului deputat liberal Mihai Voicu, „nu rambursarea e o problemă”, ci faptul că „subvențiile au luat-o razna cu sumele”.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Nationale

Pagina de facebook

-
-

Recente din ialomita

-
-

21:25

Unirea Slobozia, aproape să legitimeze un fundaș din Ucraina venit din Ungaria

Unirea Slobozia este în discuții avansate cu un fundaș din Ucraina. Oficialii clubului nu au vrut să-i divulge numele ori măcar echipa de unde vine, amânând anunțul până după ce acesta va semna. Imediat după victoria cu 6 – 1 cu FK Csikszereda, antrenorul Jean Vlădoiu a spus că mai este nevoie de cel puțin doi fotbaliști pentru a întări defensiva, respectiv atacul. „Mai avem de ocupat două poziții, și
Image Description

20:42

Jean Vlădoiu: „Mergem la Botoșani optimiști și să luăm cele trei puncte”

Jean Vlădoiu anticipează un meci greu la Botoșani, formație care în primele două etape a remizat de fiecare dată, ultima ispravă fiind rezultatul alb de pe terenul formației Dinamo București. „Este o etapă grea, venim după o victorie foarte importantă pentru noi, pentru club (n.red. 6 – 1 cu FK Csikszereda), am reușit-o și deja suntem conectați la meciul de la Botoșani. Mergem optimiști, victoria ne obligă să avem continuitate
Image Description

19:29

CSM UNIREA Slobozia, schimbări importante în lotul de handbaliste senioare

CSM UNIREA Slobozia a anunțat despărțirea de cinci dintre componentele lotului avut la dispoziție în sezonul competițional 2024 – 2025. Echipa de handbal feminin CSM UNIREA Slobozia, cea care a ratat și anul acesta promovarea în Liga Florilor după clasarea pe locul 4 în turneul de baraj, se desparte de cinci dintre fetele care au îmbrăcat tricoul galben-albastru în sezonul abia încheiat. Practic, aproape din fiecare compartiment al echipei a
Image Description

18:58

Fetești: Investiții în derulare cu fonduri guvernamentale și fonduri europene

Primăria Municipiului Fetești, prin SC Drumuri Municipale Fetești, societate din subordine, continuă amenajarea infrastructurii pietonale pe promenada din fața blocurilor CFR, acolo unde funcționează Primăria până la finalizarea noului sediu administrativ. După ce au fost terminate lucrările de modernizare a străzii Jandarmeriei, echipele de muncitori lucrează intens pentru a reabilita accesul pietonal spre gară, autogară și spațiile comerciale din zonă. Este o parte importantă dintr-un proiect investițional complex finanțat prin
Image Description

23:12

Marian Pavel: „Oprirea programului Anghel Saligny este o frână periculoasă pusă dezvoltării locale!”

Marian Pavel este de părere că stoparea finanțărilor din cadrul programului de dezvoltare locală Anghel Saligny, intenție a Guvernului, va fi un uriaș pas înapoi în dezvoltarea comunităților locale. „Programul Național de Investiții “Anghel Saligny” nu este doar o schemă financiară, ci un adevărat motor economic și social pentru județul Ialomița. Prin acest program, am putut construi punți reale între nevoile comunităților locale și dezvoltarea infrastructurii de bază.”, a scris
Image Description

Recente din Romania

-
-

06:08

- Constanta - FOTO Tinerii excepționali ai Constanței: Albert Vrânceanu, de la Liceul Tehnologic Nicolae Dumitrescu din Cumpăna, îmbină performanța academică cu înotul

Unul dintre acești tineri este Albert Vrânceanu, un tânăr elev din comuna Cumpăna, care s-a remarcat prin rezultate școlare excepționale și un interes deosebit pentru limba engleză și matematică. Albert este elev al Liceului Tehnologic „Nicolae Dumitrescu” din localitate, unde, încă din clasele primare, a demonstrat o seriozitate și o perseverență care l-au adus în rândul celor mai buni elevi din generația sa. Albert a încheiat clasele a V-a, a
Image Description

06:07

- Brasov - Dragoş Anastasiu demisionează din funcția de vicepremier după scandalul mitei date la ANAF timp de 8 ani

Vicepremierul Dragoş Anastasiu şi-a anunţat duminică demisia din Cabinetul Ilie Bolojan, în urma scandalului provocat de faptul că a recunoscut în instanţă că a mituit dimp de 8 ani un funcţionar ANAF. Dragoş Anastasiu a vorbit despre contextul în care, timp de opt ani, în perioada 2009-2017, compania sa a dat mită unei angajate ANAF. El a susținut că contextul în care a acceptat să dea mită a fost „unul
Image Description

05:58

- Constanta - Un renumit complex hotelier din Mamaia este scos la vânzare pentru aproape 12 milioane de euro: două hoteluri, o vilă și un restaurant cu 800 de locuri

Complexul este compus din 302 camere de cazare, suprafață utilă de 8.000 mp, suprafață construită de peste 10.000 mp, un teren de 40.000 mp, se spune într-un anunț postat pe storia.ro. Unitatea de cazare este compusă din două hoteluri de 3 stele, o vilă de 4 stele, un restaurant cu 800 de locuri, două piscine, club, grădiniță, locuri de joacă pentru copii, terenuri de tenis și parcări generoase Complexul Mercur
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
ialomita WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Maria Simionescu

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul ialomita
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete