Președintele Nicușor Dan a acordat un interviu cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), publicat cu titlul „În România oamenii resimt nedreptăți la multe niveluri”. Șeful statului a vorbit despre lupta împotriva corupției, alegerile anulate de anul trecut, dar și despre relația Bucureștiului cu administrația Trump. FAZ: Domnule Președinte, în campania electorală prezidențială din România, contracandidații dumneavoastră naționaliști și eurosceptici au fost sprijiniți în mod deschis de persoane precum J.D. Vance, Steve Bannon sau Elon Musk. După victoria dumneavoastră, Donald Trump v-a sunat imediat și v-a felicitat. Nu a susținut acuzațiile contracandidatului dumneavoastră privind presupusa fraudare a alegerilor. Cum ați descrie astăzi relațiile româno-americane? Nicușor Dan: Au existat câteva declarații americane cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie trecut, dar acestea nu au reprezentat poziția oficială a Casei Albe, ci opiniile unor persoane individuale. Ulterior, unii candidați populiști din România au pretins că au sprijinul guvernului american, însă acest lucru nu a fost adevărat. Au călătorit în SUA, unde aveau firme de lobby, și au reușit să participe la câteva interviuri în podcasturi. Dar asta a fost tot. Avem un parteneriat strategic și o bună cooperare militară cu Statele Unite. Este important ca acest lucru să continue. La Constanța, pe malul Mării Negre, se află în construcție una dintre cele mai mari baze NATO din Europa. A influențat oare îndoiala larg răspândită privind loialitatea Statelor Unite față de alianță planurile pentru această bază? La ultima reuniune de la Haga, statele membre NATO au decis creșterea cheltuielilor pentru apărare. Cred că acest lucru face mai puțin probabilă o retragere a Statelor Unite din NATO. Investițiile în baza Mihail Kogălniceanu vor continua conform planului, astfel încât aceasta să poată găzdui trupe din SUA, precum și ai altor aliați și parteneri. Statele membre NATO intenționează să își mărească treptat cheltuielile pentru apărare până la 5% din PIB, dintre care 1,5% vor fi alocate infrastructurii relevante pentru apărare. Se pune întrebarea: va însemna acest lucru și investiții din partea României în infrastructura spre Republica Moldova, regiune afectată puternic de amenințările rusești? Suntem foarte interesați de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Aproximativ un milion de oameni de acolo dețin și cetățenia română. Îi vom sprijini pe multiple planuri. Există deja conexiuni între rețelele noastre de gaze și electricitate, iar alte proiecte de infrastructură sunt planificate pentru viitor. Nu sunteți considerat un populist, însă chiar dumneavoastră ați declarat că, în anumite condiții, ați sprijini unirea Republicii Moldova cu România. Având în vedere că în Moldova nu există o majoritate în favoarea unirii, care este sensul unor astfel de afirmații? În 1918 a avut loc o unire între România și Moldova, iar în 2018, cu ocazia centenarului acelui eveniment, Parlamentul României a adoptat o rezoluție care prevede: dacă Republica Moldova va fi pregătită pentru unire, și România va fi pregătită. În prezent, aproximativ 35% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii. Atât timp cât o parte semnificativă a populației din țara vecină sprijină actuala formă de stat, România nu va întreprinde niciun demers. Personal, îmi doresc o unire cu Moldova, dar respect pe deplin voința cetățenilor din republica vecină. Cea mai importantă prioritate pentru dumneavoastră și pentru guvernul dumneavoastră este reducerea deficitului bugetar, care, cu un nivel actual de 9,4%, este de departe cel mai ridicat din Uniunea Europeană. În același timp, doriți să creșteți cheltuielile pentru apărare și să țineți în șah populismul pro-rus și anti-european. Având în vedere că sunteți matematician: ați găsit formula pentru „cvadratura cercului”? Am o înțelegere foarte geometrică a lucrurilor. Problema populismului nu este – sau este doar într-o foarte mică măsură – una ideologică. Este vorba, în primul rând, despre încrederea în autorități. Aceasta este strâns legată de condițiile economice ale oamenilor și de percepția lor asupra justiției sociale. În România, oamenii resimt nedreptăți la multe niveluri. Văd corupție, atât mică, cât și mare. Văd că persoane care fac aceeași muncă sunt plătite diferit. Dar putem schimba lucrurile. Performanța economică a României s-a dublat în ultimii zece ani. Beneficiem de fonduri europene și suntem aproape de a deveni membri ai OCDE în 2026. Sunt foarte optimist în privința potențialului economic al României. Cred, de asemenea, că vom obține rezultate în lupta împotriva corupției pe termen mediu, ceea ce va consolida încrederea în autorități și va elimina nedreptățile trecutului. Când am devenit primar al Bucureștiului în 2020, doar 30% dintre bucureșteni aveau încredere în autoritățile locale. După patru ani, acest procent a ajuns la 60%. Asta le-a lăsat puțin spațiu populiștilor. La alegerile de anul trecut, când am fost reales ca primar, au candidat și populiști împotriva mea. Dar au obținut doar 10% din voturi. Predecesorul dumneavoastră în funcția de președinte, Klaus Iohannis, este acuzat de risipirea banilor publici, inclusiv pentru zboruri de lux în avioane de mari dimensiuni în jurul lumii, cu escale neexplicate. Va exista o investigație privind comportamentul financiar al fostului președinte? Această chestiune a fost deja investigată de fostul președinte interimar și actual prim-ministru, Ilie Bolojan. S-a constatat că prețul unor zboruri a fost mult prea mare, raportat la situația economică a României. Am anunțat recent că vom reduce bugetul Administrației Prezidențiale cu 20%. De altfel, eu, personal, câștig acum mai puțin. Ca primar al Bucureștiului, cu toate indemnizațiile, aveam un salariu de 21.000 lei (aproximativ 4.100 euro) pe lună, iar acum primesc 15.500 lei (aproximativ 3.000 euro). România a fost mult timp un „magazin cu autoservire” pentru elitele politice și administrative ale țării, care și-au acordat indemnizații exorbitante, pensii speciale și sinecuri. Se poate oare corecta această situație prin mijloacele statului de drept, de exemplu în privința pensiilor? Este o întrebare foarte dificilă. Să luăm cazul judecătorilor. În anii ’90 a fost adoptată o lege care le permitea judecătorilor să se pensioneze după doar 25 de ani de activitate. De ce? Pentru că aveam mulți judecători din perioada comunistă, de care trebuia să ne despărțim. Această lege ar fi trebuit modificată ulterior, dar nu s-a întâmplat niciodată. Astăzi, judecătorii din România primesc pensii mai mari decât ultimul lor salariu. Există, așadar, un stimulent economic pentru a ieși cât mai devreme la pensie. Ceea ce în anii ’90 a fost util pentru a înlătura judecătorii comuniști, duce astăzi la retragerea prematură inclusiv a unor judecători valoroși din sistemul public. Guvernul trebuie să schimbe acest lucru. Este absurd ca oamenii să primească pensii mai mari decât salariile pe care le aveau în activitate. Cât de realiste sunt astfel de reforme din moment ce Partidul Social Democrat este parte a guvernului, cel care, mai mult decât orice altă forță politică din ultimele trei decenii, a fost asociat cu un stil de guvernare cleptocratic? Ceea ce pot să spun după două luni este că social-democrații s-au comportat până acum într-un mod extrem de corect. Desigur, există persoane individuale care fac anumite declarații în spațiul public, dar partidul, în cadrul negocierilor de coaliție și în guvern, a fost foarte corect. Acest lucru este important, deoarece trebuie să depășim perioada marcată de deficite bugetare majore și să recâștigăm încrederea piețelor. Pentru aceasta, avem nevoie de un guvern stabil. Având în vedere că acordul de coaliție între cele patru partide este echilibrat, sunt optimist că toți partenerii vor rămâne în coaliție. Una dintre problemele de lungă durată ale României este lipsa controlului politic asupra serviciilor de informații. Poate actualul guvern să reușească, în sfârșit, să limiteze influența acestor structuri? Conform Constituției României, președintele propune conducătorii serviciilor de informații interne și externe. Intenționez să nominalizez două persoane care nu provin nici din serviciile de informații, nici din politică. Sper ca lucrurile să se amelioreze în timp. Este vorba despre chestiunea implicării acestor servicii în viața politică. A existat o implicare a serviciilor în anularea alegerilor prezidențiale din 2024? Nu s-au implicat suficient! Reamintim că preşedintele Nicuşor Dan efectuează, vineri, 18 iulie, o vizită oficială în Germania, la invitaţia omologului Frank-Walter Steinmeier. Şeful statului se întâlnește şi cu cancelarul Friedrich Merz, discuţiile urmând a se axa pe proiecte de cooperare economică şi investiţii în sectoare precum cel al apărării, energiei, auto, industrial, dar şi pe coordonarea strânsă în ceea ce priveşte afacerile europene şi în domeniile securităţii şi apărării. Citește și: VIDEO Nicușor Dan, conferință de presă despre austeritate, pensiile magistraților, șefia serviciilor secrete, justiție și relația cu Guvernul