Decizia CCR privind declaratiile de avere: efecte asupra transparenței și integrității în România

Curtea Constituțională a decis recent că declarațiile de avere nu mai trebuie să includă bunurile și veniturile soților și nu vor mai fi publice. Potrivit digi24.ro, această hotărâre a fost criticată de către oficialii din domeniul combaterii corupției, considerând că afectează eforturile de transparență și integritate.

Secretarul general al Agenției Naționale de Integritate (ANI), Silviu Popa, notează că în țările OECD, 97% dintre ele, declarațiile de avere sunt publice, iar în peste 160 de state din lume există sisteme de declarare a averilor, fie în formă mai strictă, fie adaptată. El afirmă că decizia Curții, pe care o califică drept "un pas spre regres", va necesita găsirea unor soluții pentru a armoniza dreptul la viață privată cu principiile transparenței și evaluării averilor.

Popa subliniază că această hotărâre limitează caracterul public al declarațiilor și reduce standardele de declarare. El adaugă că dezbaterile trebuie să continue pentru a găsi o cale de mijloc, astfel încât să se păstreze atât transparența, cât și respectul pentru viața privată. Pe plan internațional, România are în continuare sprijinul organismelor precum GRECO, organismul anticorupție al Consiliului Europei, care apreciază sistemul românesc că fiind solid și model pentru alte țări.

Potrivit sursei, Popa afirmă că stabilitatea sistemului de declarații a contribuit și la ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), precum și la progresul în domeniul luptei împotriva corupției. El menționează că, din 1996, și-a adus o contribuție semnificativă la consolidarea acestor reguli, iar acum trebuie să vedem motivarea Curții și să găsim soluții pentru a păstra principiile fundamentale.

De asemenea, el afirmă că 160 de țări din lume implementează sisteme de declarare a averilor în diverse forme, iar practicile internaționale evoluează continuu. În special, în țările membre OCDE, majoritatea au publicat declarații de averi, iar țările cu democrații consolidate au făcut pași importanți în direcția transparenței, remarcă Popa.

Implicațiile deciziei CCR sunt și în ceea ce privește munca jurnaliștilor și a instituțiilor de control, declarațiile de avere fiind un instrument important pentru detectarea corupției, incompatibilităților și conflictelor de interese, adaugă oficialul ANI. El precizează că, dacă există voință politică, se pot găsi mecanisme pentru a menține standardele anterioare, recomandând o discuție deschisă cu societatea civilă și mediul privat.

Reprezentantul ANI afirmă, citând notează, că decizia va avea impact și asupra activității de verificare a funcționarilor publici, dar și asupra percepției asupra corupției în societate. Totodată, el remarcă că declarațiile de avere contribuie la responsabilizarea angajaților publici și mitiga riscurile de corupție.

În ceea ce privește riscurile pentru anchetele jurnalistice, Popa consideră că este nevoie de studii și analize pentru a înțelege impactul, însă declarațiile de avere și interese sunt importante pentru monitorizare și responsabilizare. Dacă există interes politic, spune el, se pot implementa în continuare mecanisme care să păstreze standardele anterioare, inclusiv implicarea tuturor factorilor decizionali.

Decizia Curții, care a fost publicată oficial în Monitorul Oficial, enunță că prevederile legale ce impun includerea bunurilor și veniturilor soților în declarațiile de avere sunt neconforme cu Constituția. Potrivit acesteia, declarațiile nu vor mai fi publice din motive de protecție a vieții private și a datelor personale, invocând "conceptia europeană" și prevederile constituției referitoare la respectarea vieții intime și private.

De asemenea, oficialii ANI avertizează că această hotărâre poate încălca angajamentele internaționale ale României în domeniul luptei împotriva corupției și poate afecta procesul de aderare la OCDE, precum și progresele înregistrate în cadrul Uniunii Europene și ale Consiliului Europei, menționează sursa.