Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL, negociatorul șef al Parlamentului European pe bugetul UE, a vorbit la Digi24 despre efectele pe care propunerea de buget a Comisiei Europene le va avea asupra țării noastre. Comisia Europeană a vrut să propună diluarea completă a politicii agricole comune și a politicii de coeziune într-un singur fond, fapt ce ar fi constituit o greșeală majoră, spune Siegfried Mureșan. „În primul rând, România a avut în ultimii 7 ani 46 de miliarde de euro alocate din bugetul Uniunii Europene. O sumă clară, fixă, predictibilă, în principal pentru două direcții: politica agricolă comună, bani pentru fermieri, pentru dezvoltare rurală și bani pentru politica de coeziune, investiții precum construcția de autostrăzi, reabilitarea căilor ferate, modernizare a drumurilor, extinderea sau construcția de școli, spitale, anveloparea blocurilor și așa mai departe. Știam exact la începutul celor 7 ani câte fonduri avem la dispoziție, în ce domenii și în ce condiții pot veni acești bani și conta doar capacitatea noastră de absorbție, să putem absorbi aceste fonduri, pe toate, de preferință și cât mai repede. Acum, Comisia Europeană a vrut să propună diluarea completă a politicii agricole comune și a politicii de coeziune într-un singur fond, fără ca anvelopele pentru politica agricole comune și politica de coeziune să fie clare. Acest lucru ar fi constituit o greșeală majoră, fiindcă practic politica agricolă comună și politica de coeziune nu ar mai fi existat așa cum au existat până acum. Noi, Parlamentul European ne-am opus vehement și am reușit să obținem prezervarea politicii agricole comune și a politicii de coeziune, să aibă un buget minim. Acesta poate crește minimul propus de Comisia Europeană la nivel european. E sub nivelul avut în ultimii 7 ani, dar poate crește. Există oarecare flexibilitate și am reușit să obținem și ca politica agricolă comună și de coeziune să aibă în continuare o bază legală proprie, deci o identitate proprie. Am reușit să evităm răul cel mare, unde toate aceste politici s-ar fi contopit total,” a explicat europarlamentarul. Fiecare stat ar putea decide cum alocă fondurile de politica agricolă comună și de coeziune, însă acest lucru ar putea fi periculos, spune Siegfried Mureșan. „Elementul de noutate însă este următorul: Comisia Europeană spune fiecare stat să decidă într-o anumită măsură cum alocă fondurile de politica agricolă comună și de coeziune. De aceea nu știm exact suma alocată fiecărui stat membru și nici nu știm cum va decide România să aloce între politica agricolă comună și politica de coeziune. Există niște reguli, nu va exista flexibilitate totală, dar România va putea decide într-o oarecare măsură cum alocă între acele domenii. Sună bine să putem decide noi la București, însă în realitate e periculos din următorul motiv. Imaginați-vă, de pildă, că lobby-ul fermierilor în alte țări europene, e mai puternic decât lobby-ul fermierilor români pe lângă guvernele lor, vor obține subvenții mai mari fermieri din alte țări decât fermieri din România și vom crea un dezavantaj competitiv fermierilor din România. Pe scurt, această idee de a face 27 de planuri naționale este o slăbire a politicii agricole comune la nivel european și este o renaționalizare a bugetelor. Nu e un lucru bun,” a precizat europarlamentarul. Siegfried Mureșan explică faptul că bugetul rămâne la același nivel, deși provocări sunt mai multe, motiv pentru care Parlamentul European îl consideră insuficient. „Păi, în primul rând, da, bugetul va fi 2.000 de miliarde de euro, față de 1.200 în perioada anterioară. Dar realitatea e următoarea: creșterea vine din cauza creșterii inflației în ultimii 7 ani și a faptului că pentru ca acest buget total în viitor sunt sume mai mari. Comisia Europeană a inclus deja inflația prognozată pe următorii ani și creșterea vine și din faptul că trebuie să rambursăm o parte din datoria făcută pentru pe planurile naționale de redresare și reziliență. Deci, în cuvinte simple, bugetul nu crește, de fapt. Bugetul Uniunii Europene pe ultimii 7 ani a fost 1,13% din produsul intern brut al statelor membre, în următorii 7 ani e prognozat a fi 1,15%, plus rambursare a datoriilor pentru PNRR, dar care nu sunt bani care ne revin nouă. Sunt bani pe care trebuie să-i plătim. Deci, pe scurt, avem exact cât am avut în ultimii 7 ani. Mai mult în unele domenii prioritare noi, precum securitate, apărarea și competitivitatea și poate mai puțin. Dar, repet, negocierile nu sunt finalizate, pentru agricultură și coeziune, ceea ce ar fi un lucru rău. Noi, Parlamentul European, ne opunem oricăror reduceri de fonduri la agricultură și coeziune. Deci, pe scurt, bugetul e la același nivel, deși avem provocări mai multe. Ca atare, noi, Parlamentul, considerăm insuficient. Liniile roșii sunt să avem o politică agricolă comună suficientă, o politică de coeziune suficientă cu obiective europene și cu banii alocați între state pe criterii obiective, banii alocați predictibil, să existe predictivitate pentru beneficiari pe 7 ani. Și volumul bugetului, de asemenea, e o linie roșie, dacă avem noi obiective, trebuie să alocăm și noi resurse. Nu putem să ne propunem să facem mult mai mult în domeniul securității și al apărării cu un buget la nivelul bugetului din trecut, acest lucru nu e posibil,” a precizat europarlamentarul.