Anul electoral 2024-2025 a reprezentat o perioadă de amplificare fără precedent a extremismului de dreapta, iar nivelul de ură și agresivitate din societate a crescut „simțitor”, sunt principalele concluzii ale raportului Antisemitism și negarea Holocaustului, publicat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Raportul Institutului „Elie Wiesel” vorbește, în principal, despre „amplificarea fără precedent a extremismului de dreapta” în plan politic. Acesta poate fi citit integral aici. Experții arată în raport că turul I al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 a fost câștigat „de un candidat independent extremist de dreapta, suveranist, prolegionar, pro Antonescu și pro Putin”, făcând referire la Călin Georgescu. Pe lângă acest lucru, cercetătorii Institutului subliniază că o treime din parlamentari „sunt afiliați la partide politice care își asumă valori de extremă dreapta (n.r. referire la AUR, SOS și POT)” și că în aceste partide „există figuri care au sistematic luări de poziție cu caracter antisemit sau fac apologia unor criminali de război sau figuri centrale ale fascismului românesc”. Apariția amenințărilor în mediul online este un alt factor care indică o amplificare a extremismului de dreapta, potrivit cercetătorilor Institutului „Elie Wiesel”. Potrivit acestora, Tik Tok a fost „rețeaua socială cea mai populată cu mesaje antisemite”. „Mesaje instigatoare la violență și exterminare au fost distribuite pe diferite canale online. Multe dintre acestea reprezintă comentarii pe care le regăsim la articole editate de publicații extremiste. De exemplu, publicația Certitudinea, al cărei director editorial a fost ales parlamentar pe listele SOS”, potrivit raportului citat. Raportul menționează și că „grupuri sau indivizi care au un profil de extremă dreapta au proferat amenințări către jurnaliști sau activiști pentru drepturile omului”. „Nivelul de ură și agresivitate în societate față de minorități a crescut simțitor în contextul alegerilor parlamentare și prezidențiale, mesajele de amenințare vizând atât comunitatea evreiască, precum și comunitatea romă și LGBTQ+, precum și jurnaliști sau cercetători care au relatat despre manifestări și grupări extremiste”, arată raportul Institutului Elie Wiesel. În același timp, pe rețelele de socializare, se observă o „radicalizare a mesajelor, o creștere a nivelului de agresivitate, a instigărilor la ură, violență și exterminare”, potrivit sursei citate. „În perioada analizată constatăm o revenire în mediile consacrate (Facebook, Tik-Tok) a conținuturilor antisemite cu caracter instigator. Pe rețelele sociale mainstream se manifestă cel mai adesea la nivelul comentariilor unor conținuturi virale sau postări în cadrul unor pagini/conturi cu audiență scăzută”, mai arată raportul Institutului „Elie Wiesel”. Pe lângă componenta politică sau amenințările din mediul online, din raportul citat reiese că între 2024 și 2025 „s-au înmulțit acțiunile de vandalizare și inscripțiile grafice stradale cu simboluri și mesaje legionare, neo-naziste și antisemite”. Ca exemple, cercetătorii Institutului „Elie Wiesel” amintesc că: Cercetătorii Institutului „Elie Wiesel” subliniază, însă, că instituțiile din România „s-au trezit” în acest an și au început să deschidă cercetări penale. Aceștia arată că 14 persoane au fost trimise în judecată în baza Legii care reglementează propaganda legionară sau antisemită. „Spre exemplu, pentru prima oară, după 4 decenii de semnalare publică sau plângeri penale, parchetul a trimis în judecată opt persoane pentru participarea la evenimente publice de promovare a memoriei lui C.Z. Codreanu și promovare a simbolurilor legionare”, arată raportul Institutului „Elie Wiesel”.