Turcia și Ungaria, la summitul NATO

Liderii Turciei și Ungariei au sosit la summitul NATO de la Washington pregătiți să negocieze și să își joace cărțile, anticipând un al doilea mandat al lui Donald Trump la Casa Albă. Aceste două națiuni, cu lideri populisti, sunt considerate parteneri dificili pentru restul alianței, având unele interese comune, deși unul dintre ei apără valori creștine, iar celălalt îmbrățișează o doctrină tot mai islamistă.

Ambele țări au relații apropiate cu Rusia, evită să sprijine Ucraina și au politici externe uneori divergente față de prioritățile NATO. Premierul ungur Viktor Orban și președintele turc Recep Tayyip Erdogan doresc ca NATO să rămână o alianță pur defensivă și să nu se implice în conflictul din Ucraina. Totodată, se pregătesc pentru o posibilă schimbare de guvern în SUA și încearcă să își creeze relații bune cu Trump.

Înainte de summit, Orban l-a forțat pe premierul olandez de atunci, Mark Rutte, să respecte poziția Ungariei privind Ucraina, acceptând să sprijine candidatura lui Rutte la poziția de secretar general al NATO doar după confirmarea acestui angajament. Turcia, de asemenea, a impus condiții înainte de a aproba candidatura lui Rutte, solicitând ca summitul NATO din 2026 să se desfășoare la Ankara.

Declarația comună de la finalul summitului menționează că următorul summit va avea loc la Haga, urmat de "o întâlnire în Turcia". Detaliile acestei întâlniri nu au fost finalizate, iar Ankara a vrut să modifice și referințele la cooperarea NATO-UE.

Diplomații din NATO observă de mulți ani sincronizarea politică dintre Ankara și Budapesta, evidențiind probleme precum întârzierea procesului de aderare al Suediei la NATO, aprobată după mai mult de 600 de zile. Totuși, cerințele Turciei și Ungariei nu se aliniaza întotdeauna. Ungaria a început să își schimbe poziția după decizia neașteptată a Turciei de a accepta aderarea Suediei, în urma obținerii acordului pentru achiziția avioanelor F-16 din SUA.

Turcia și-a declarat sprijinul pentru Ucraina, livrând arme, deși menține relații comerciale cu Rusia, importând masiv gaze naturale. Erdogan a afirmat că NATO nu ar trebui să devină o participantă la război odată cu planurile de sprijin pentru Ucraina.

Orban, în schimb, a încercat să submineze rolul NATO și a adoptat retorica lui Putin privind Ucraina, declarând că Ucraina nu poate rezista forțelor ruse. Ungaria continuă să importe gaze naturale din Rusia, nesocotind poziția altor state UE.

În ciuda acestor divergențe, NATO rămâne o componentă esențială a politicii externe pentru ambele țări. Orban a fost respectuos la summit, înclinat în fața șefului NATO, Jens Stoltenberg, și președintelui american Joe Biden. Turcia are interese strategice mai largi, având forțe militare în Siria și Irak și încercând să formeze o alianță de state turcice. NATO este folosită de Turcia pentru a-și avansa agendele naționale, cum este lupta împotriva terorismului.

Orban a participat la un summit al statelor turcice, acțiune criticată de șeful diplomației UE, Josep Borrell, subliniind că Orban nu a primit mandat UE pentru a aprofunda relațiile cu Organizația Statelor Turcice.

Cu câteva zile înainte de întâlnirea cu Biden și Stoltenberg, Erdogan a participat la o reuniune a Organizației de Cooperare de la Shanghai, cerând statutul de membru cu drepturi depline. Totuși, ministrul turc al apărării, Yasar Guler, a declarat pentru Politico: "Cea mai eficientă organizație de securitate în regiunea euro-atlantică este NATO... nu credem că este nevoie de vreo altă formațiune."