Rusia își revizuiește strategia militară în raport cu NATO
Update cu 3 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Rusia își revizuiește strategia militară în raport cu NATO
Rusia a planificat invazia Ucrainei din februarie 2022 ca o campanie decisivă de trei zile, cu scopul de a captura rapid Kievul și de a răsturna guvernul ucrainean. Potrivit celor menționate de analizele de specialitate, precum cele de pe dig24.ro, acest scenariu a rămas o iluzie, iar trupele ruse se confruntă acum cu pierderi masive și sunt blocate pe o linie de front statică, departe de capitala Ucrainei.
Chiar dacă Rusia a dobândit unele progrese tactice în ultimele luni, nu există indicii clare ale unei avansări militare semnificative în viitorul apropiat. În acest context, liderii din NATO subliniază că alianța trebuie să fie pregătită pentru eventualitatea unui atac rus asupra unuia sau mai multor membri ai blocului în următorii trei până la șapte ani.
Oficialii din Danemarca au exprimat temeri că Rusia ar putea lansa o acțiune militară în termen de șase luni de la încetinirea conflictului din Ucraina. Însă, imaginea prezentată de Moscova devine din ce în ce mai contradictorie: pe de o parte, Rusia eșuează în a-și atinge obiectivele în Ucraina, iar pe de altă parte, continuă să reprezinte o amenințare majoră pentru NATO, în special pentru statele est-europene.
Un aspect important de menționat este că un conflict între NATO și Rusia ar putea fi diferit față de invazia Ucrainei. Scopurile Moscovei ar putea fi mai degrabă subminarea unității și hotărârii NATO decât cucerirea de teritorii. Kremlinul pariază că alianța se va fractura sub presiune, ceea ce ar putea să fie un plan pe termen scurt, mai ales în condițiile în care luptele din Ucraina se diminuează.
Liderii militari din Rusia conștientizează că un război convențional cu NATO ar duce, în cele mai multe scenarii, la o înfrângere. De aceea, este esențial pentru Rusia să evite un conflict prelungit, având ca obiectiv o soluție rapidă. Un atac asupra NATO ar putea fi orientat spre subminarea hotărârii alianței, prin campanii scurte, dar intense, care să vizeze câteva state simultan, menținând confruntarea localizată.
Un scenariu posibil ar include o incursiune limitată în teritoriile NATO, de exemplu, în statele baltice. După un astfel de atac, Rusia ar putea amenința cu escaladarea conflictului nuclear dacă ar exista tentative de recucerire a teritoriilor. O astfel de strategie, denumită de analiști „sanctuarizare agresivă”, ar implica ruperea coeziunii politice a NATO.
Este de așteptat ca reacția aliaților din Europa de Est să fie una puternică, însă Kremlinul se bazează pe ipoteza că Statele Unite și alți parteneri din Europa de Vest vor ezita să intervină. Astfel, orice ezitare în apărarea unui membru NATO ar putea submina întreaga alianță.
Nu există certitudini cu privire la modul în care Rusia va decide să acționeze, însă deciziile lor vor depinde, probabil, mai mult de percepția hotărârii NATO decât de realitatea echilibrului de forțe. Pe măsură ce trupele ruse au întâmpinat dificultăți în Ucraina, factorii de decizie din Rusia continuă să vadă o oportunitate de a restabili influența în Europa de Est, ceea ce ar putea să îi determine să acționeze mai devreme decât mai târziu.
În concluzie, analiza relației dintre Rusia și NATO sugerează că Moscova ar putea opta pentru metode mai puțin convenționale, dar mai strategice, în încercarea de a modifica ordinea actuală stabilită după Războiul Rece.
