Oimeakon, cea mai friguroasă așezare permanentă din lume

Oimeakon, situat în nord-estul Siberiei, revendică titlul de cea mai friguroasă așezare permanentă de pe planeta noastră. Această localitate, cunoscută ca "Polul gerului", se află pe malul stâng al râului Indigirka, în Republica Saha, parte a Orientului Îndepărtat al Rusiei. Deși condițiile de viață sunt extrem de dure, Oimeakon găzduiește aproximativ 2.000 de locuitori, care s-au adaptat la mediul extrem.

Majoritatea cetățenilor sunt descendenți ai populațiilor Evenki, tradițional crescători de reni, care aveau un stil de viață nomad. În anii '30, autoritățile sovietice i-au obligat să rămână în această zonă, transformând-o într-o așezare permanentă și construind ferme de animale. Ulterior, în perioada gulagurilor, numeroase lagăre de muncă forțată au fost stabilite în apropierea vărsării râului Indigirka. După eliberare, mulți dintre prizonieri au ales să nu părăsească această regiune și au rămas aici.

În Oimeakon, una dintre școli adăpostește un muzeu dedicat istoriei, care onorează scriitori, poeți, artiști și oameni de știință care au fost întemnițați în lagărele din zonă sau exilați. Condițiile de trai sunt extrem de dificile. Terenul este înghețat tot timpul anului, iar locuitorii se ocupă fie cu creștereaanimalelor, fie cu vânătoarea, pescuitul sau tăierea lemnului. Aproape toate resursele sunt folosite local, iar prizonierii din lagăre au fost implicați în construcția drumului Kolima, cunoscut sub numele de "drumul oaselor", care leagă orașul port Magadan de Nijnii Bestiah.

Construcția acestui drum a durat până la moartea lui Stalin, în 1953, și între 250.000 și 1 milion de oameni au murit în timpul acesteia. Mulți dintre aceștia au fost îngropați imediat lângă drum sau chiar sub drum. Deși modernizarea tehnologiei a avansat, o parte din drum rămâne neterminat din cauza dificultăților de execuție.

Mașinile din Oimeakon nu sunt lăsate să oprească motorul pe timpul iernii, deoarece se tem că acesta va îngheța. Chiar și atunci când este lăsat pornit timp îndelungat, dacă roțile înghețează, vehiculele devin inutilizabile până vara următoare. Cea mai apropiată stație de benzină se află la 40 de kilometri distanță, lângă Tomtor, unde există și un aerodrom. La temperaturi sub -50 de grade Celsius, consumul de combustibil se dublează din cauza condițiilor severe.

Călătorii nepregătiți care se strică pe drum se confruntă cu riscuri mortale. Noaptea, toate vehiculele sunt parcate în garaje încălzite, dar chiar și în aceste condiții, motorul poate dura mult timp pentru a fi repornit. Oimeakon se află într-o depresiune în formă de castron, ceea ce contribuie la clima sa extrem de rece și uscată. Un record de temperatură extremă a fost atins în februarie 1993, când o stație meteorologică din Tomtor a măsurat -67,7 grade Celsius, acest rezultat fiind foarte aproape de minimul istoric înregistrat în emisfera nordică.