Update 4 zile în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Proiectul de lege care vizează introducerea lanțului scurt în achizițiile publice din România ridică semne de întrebare privind aplicabilitatea sa în practică, fiind văzut ca un exemplu de birocrație excesivă care riscă să excludă producătorii locali. Consiliul Economic și Social (CES) susține că aceste reglementări, deși bine intenționate, pot deveni o barieră pentru fermierii mici, potrivit unui aviz transmis și prezentat pe site-ul instituției.
Inițiativa legislativă propune ajustarea achizițiilor publice pentru a sprijini producătorii locali, promovând criterii precum calitatea, prospețimea, impactul social și sustenabilitatea în detrimentul prețului cel mai mic. Totuși, acestea se transformă rapid în obligații administrative complexe care necesită documentație extinsă și garanții riguroase.
În practică, micii fermieri sau procesatori locali nu dispun de resursele financiare sau administrative pentru a face față acestor cerințe. Din acest motiv, proiectul de lege ar putea avantaja doar operatorii mari, cu capacități extinse și echipe dedicate de specialiști. CES avertizează că, în loc să îi protejeze, legea ar putea elimina cei mai vulnerabili actori economici.
Deși lanțul scurt de aprovizionare este susținut de politicile europene, inclusiv de Pactul Ecologic European și strategia „De la fermă la consumator”, alegerea unui mecanism birocratic precum achizițiile publice complică implementarea. Autoritățile locale, a căror capacitate administrativă este limitată, trebuie să evalueze criterii vagi precum „impactul social” sau „sustenabilitatea”, ceea ce poate genera favoritism și controverse.
CES subliniază riscul ca aceste criterii flexibile să devină instrumente de distorsionare a concurenței, deschizând calea pentru interpretări arbitrare și acte contestabile. Problema nu ține de direcție, ci de modul în care este transpusă în legislație o schimbare care ar trebui să se sprijine pe infrastructură și nu pe proceduri excesiv de complicate.
Forma actuală a proiectului ignoră faptul că lanțul scurt nu se construiește prin proceduri birocratice, ci prin dezvoltarea unor structuri concrete: cooperative eficiente, centre de colectare, depozitare și procesare locală, precum și platforme care să agregheze oferta. Acestea reprezintă instrumentele esențiale ce pot facilita aprovizionarea rapidă și de calitate.
Experiența indică faptul că doar un cadru simplificat din punct de vedere administrativ, împreună cu sprijin financiar și o înțelegere reală a pieței, pot transforma inițiativa într-o reformă funcțională. Fără acestea, proiectul riscă să se adauge numeroaselor politici care arată bine pe hârtie, dar eșuează în practică, prelungind lanțul dintre producător și consumator prin birocrație și litigii.
Edificarea noului sediu pentru Primăria Fetești a ajuns la etapa de obținere a avizelor și autorizațiilor necesare. Aceste documente sunt incluse în certificatul de urbanism recent emis de instituția publică, potrivit informațiilor de pe infoialomita.ro.
Primele 12 microbuze școlare electrice au fost livrate în județul Ialomița, după ce Consiliul Județean a aprobat modalitatea de predare a acestora. Microbuzele, fiecare având o valoare de aproape 200.000 euro, sunt destinate celor 26 de localități beneficiare, conform informațiilor de pe infoialomita.ro.
Consiliul Județean Ialomița informează că va oferi granturi nerambursabile din bugetul propriu pentru activități sportive în sezonul 2025-2026, în cadrul programului de utilitate publică „Promovarea sportului de performanță”, conform infoialomita.ro. Acest program are scopul de a susține dezvoltarea sportului de performanță în județ.
La Fetești, lucrările de modernizare a 12 străzi au demarat vineri, la scurt timp după semnarea ordinului de începere de către primarul Laurențiu Sonchereche. Investiția este parte din Programul Național de Investiții "Anghel Saligny", autoritățile având în vedere asflatarea acestora.